Proiect pentru umanizare sociala

joi, 28 februarie 2008

Cizmele oarbe ale colonialismului produc consecinţe nebănuite. Inocenţa lumii trebuie protejată

vezi sectiunea anterioara cu care aceasta se leaga


Fie că îl aruncă brutal într-o societate feudală, fie că îl forţează să devină parte dintr-una industrială modernă, băştinaşul se trezeşte dintr-o dată într-un cadru de coşmar. Religia sa este nimicită de teoriile sofisticate şi precise ale ştiinţei moderne, sentimentul de comuniune cu semenii este înlocuit de singurătatea şi izolarea ermetică occidentală. Băştinaşul nu este obişnuit cu astfel de structuri sociale aşa cum suntem noi. El dezvoltă ideaţie paranoidă în consens cu modelul său încastrat în fiinţa sa şi în cultura sa. Un conducător de Ferrari care ambalează ostentativ motoarele în faţa unor primitivi, o privelişte încetăţenită unor anumite mentalităţi contemporane, iată un scenariu de coşmar! Pentru băştinaş acest macho arogant şi posesor de ochelari ia forma unui duşman din tribul vecin. Dacă pentru omul occidental un astfel de personaj este seducător, pentru băştinaşul dezrădăcinat el trezeşte sentimente de agresiune. Răspunsul la o astfel de situaţie este agresiunea împotriva valorilor occidentale cu instrumentele tipice societăţii occidentale. Astfel de resentimente se cristalizează inclusiv în mintea omului occidental. Unii oameni resimt negativ transformarea brutală a societăţii şi chiar influenţele nefaste ale trecutului ei. Cultura lor negativistă este moştenită pe linie familială. Toate aceste lucruri ies la iveală abia acum când presiunile şi restricţiile feudale s-au relaxat.

Greşelile trecutului îndepărtat au supravieţuit timpului, au ajuns mărturii specifice filmelor cu fantome îşi cer rezolvarea astăzi. Ele sunt asemenea blestemelor care nu lasă morţii să se odihnească şi îi fac să iasă din mormânt pentru a-şi face dreptate. Vechiul colonialism european este resimţit astăzi chiar de urmaşii colonialiştilor. Crimele făcute de aceştia faţă de comunităţile băştinaşe se aud şi se simt încă astăzi. Dezrădăcinările şi lipsa de apartenenţă la o tradiţie şi la o cultură este strigătul pe care civilizaţia contemporană îl face. Sadismul unui soldat îndoctrinat cu aburii apartenenţei la imperiul divin pe care i l-a cultivat educaţia sa va călca în picioare în mod pompieristic naivitatea băştinaşului. Într-un sfârşit s-a ajuns să se facă reparaţii acestor culturi exterminate, se alocă bani de la buget pentru conservarea vechilor tradiţii strivite de marile imperii. Dar oare se mai poate face ceva? Ar mai putea fi înviată o specie dispărută cu bani alocaţi de la buget?

Intervenţia brutală şi lipsită de scrupule a corporatismului în spaţiile tradiţionale este o lovitură grea. Terorismul care ne şochează astăzi (cel islamic in special, care este mult mai distructiv decât cel inventat şi practicat de faţadă de minorităţile occidentale) este o astfel de reacţie. G. W. Bush ridică din umeri însă predecesorii săi de nădejde sunt exact cei care au pornit această nenorocire pe care el o continuă neabătut. Reacţia sălbatică a acestor comunităţi este una îndreptăţită la fel cum este cea a animalului care îşi apără teritoriul. Succesul acestor intervenţii poate fi comparat cu eşecurile colaterale şi cu consecinţele care încă nu s-au materializat şi care au un profil terifiant. Dacă intri în cuşca leului şi el te ucide eroarea nu este a leului, nu el trebuie sacrificat ca pedeapsă, ci tocmai tu cel care intri cu lipsă de responsabilitate în spaţiul său vital. Răspunsul tipic al omului de exterminare a animalelor care răspund la invazia sa face parte dintr-o justiţie oarbă şi unilaterală pe care omul civilizat încă o are. Lipsa de respect pentru culturile şi formele de viaţă diferite de cele umane determină acea iresponsabilitate care îşi va lua revanşa mai târziu şi mai grav. După ce o astfel de fărădelege se întâmplă omul occidental uită de eroismul orb al marelui imperiu şi de cântecul de luptă care îl aruncă în inconştienţa orgiastică a exterminării devenind o victimă şi cerând răzbunare. Nu vreau să fiu părtaş la un astfel de peisaj!

Un comentariu:

Alexandru Dumitraşcu spunea...

http://razboiulcutine.haipa.ro/2008/07/30/despre-colonialism-si-alti-demoni/