George W. Bush vorbea la un moment dat despre o axă a răului iar prin aceasta sugera că lumea ar fi formată din nişte good guys şi bad guys. Împărţirea aceasta a lumii în bine şi rău după propria voinţă şi angrenarea unor forţe armate pentru stârpirea acestui flagel seamănă foarte bine cu modelul medieval de judecare a lumii. Cunosc cazuri când nişte femei erau arse pe rug pentru "vina" de a zbura pe mături şi de a se împerechea cu fiinţe asemănătoare ţapilor pe undeva printr-un spaţiu lunar. Ideea pe care G. Bush şi probabil alţi politicieni încearcă să o impună, anume că ei sunt băieţii buni ai lui Dumnezeu şi teroriştii sunt băieţii răi ai diavolului şi că tragedia de la WTC s-a întâmplat eminamente din cauza celor "răi" trebuie analizată mai îndeaproape. Orice proces care se întâmplă în natură are cel puţin 2 mari cauze la care se adaugă şi cauze secundare mai puţin importante. Aşa se face că nu există în natură obiecte absolut identice tocmai pentru că numărul de cauze care conduc la apariţia lor diferă. Tind către această stare obiectele industriale construite pe bandă rulantă în fabrici. Dar şi aici apar unele cauze secundare cu tot interesul producătorului de a limita numărul acestora şi de a le păstra cu influenţă identică.
Însă, cu toate că există suficiente voci care susţin că WTC a fost o inginerie foarte bine pusă la punct de zona întunecată a civilizaţiei americane, totuşi trebuie acceptat că un astfel de eveniment nu a fost unul de laborator, ci unul exterior, natural. Oricum, chiar într-un laborator un proces nu poate redus la o singură cauză. Pe lângă cauza principală care afectează un obiect într-un astfel de experiment mai există şi o a doua care poate fi însuşi experimentatorul, însuşi omul care permite influenţa cauzei principale asupra obiectului care produce experimentul. A susţine că tragedia de la WTC s-a datorat exclusiv "din vina" teroriştilor este rezultatul unei mentalităţi feudale tributară filosofiei lui Platon, Aristotel şi a altora care vedeau evoluţia lumii ca pe un lanţ de cauze care se leagă unele cu altele în mod unicauzal, iluzionist, aşa cum iluzionistul transformă obiectele unele în altele la circ şi nu ca pe un arbore cauzal (adică asemenea unui întreg spectru de cauze care coroborează între ele).
Odată înţeles că trebuie să existe o a doua cauză în tragedia de la New York ca în cazul oricărui alt fenomen ea va trebui identificată. Fireşte că aceasta a doua cauză nu poate fi decât politica Americii înşişi sau toată civilizaţia vestică dacă luăm în considerare şi atacurile de la Madrid sau Londra. Va trebui văzut ce a condus la astfel de tragedii şi cine este răspunzător direct pentru faptul că cetăţeanul de rând trebuie să tragă ponoasele unor politici externe şi interne păguboase iniţiate de întunericul nevăzut al societăţii în fruntea căruia se află politicienii. Oricum, repet, politica diabolizării teroriştilor şi lupta oarbă cu ei pe care a început-o G. Bush nu duce nicăieri nici teoretic şi nici practic. Eu ştiu că totuşi nu există oameni diabolici! Însă orice om poate ajunge la un moment dat, în anumite circumstanţe să facă lucruri diabolice. Asupra Americii au avut loc atacuri diabolice. Dar America trebuie să înveţe să scoată partea umană din restul lumii şi nu doar pe cea diabolică. Cred că omul are încă nealterată umanitatea indiferent de locul în care acesta trăieşte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu