duminică, 24 februarie 2008
Educaţia sălbatică a imperiului
Un întreg sistem de educaţie şi propagandă este pus în slujba conducătorului. Puterea cu care acesta este investit este subliniată până la refuz. Aceasta ia chiar forma religioasă de cele mai multe ori. Monarhul îşi face o imagine de sfânt printr-un mecanism statal complex. Statul însuşi, ca instrument de conducere primeşte această aură religioasă. Asemenea animalelor de la circ, cetăţeanul statului clasic este educat din copilărie în spiritul servituţii. Puterea monarhului este abil asociată cu imaginea părinţilor săi încă de la cea mai mică vârstă. Efectul este asemănător cu cel al dresării animalelor de pradă care, la maturitate, pot dintr-o mişcare ucide pe dresor. Dacă nu o fac se datorează biciului care le-a rămas în memorie de când erau pui. În acelaşi fel poporul este spălat pe creier cu imaginea monarhului de părinte clasic iubit, temut şi respectat. Prin această combinaţie monarhului i se creează imaginea de părinte suprem. Aşa se face că monarhul clasic chiar ajunge să fie un circar care îşi cravaşează poporul pentru propriile sale mofturi şi fanfaronade.
Nimic din ceea ce poate concepe imaginaţia noastă în materie de dezumanizare nu este de neînfăptuit pentru politicianul feudal atunci când este vorba de a-şi pune planurile în practică. Astăzi ştim că puterea politică şi statul social al monarhilor nu sunt atribute cedate de divinitate celor "aleşi". Lumea poate trăi şi fără ei, iar schimbarea periodică a politicienilor arată că ei pot fi rapid transformaţi în oameni simpli de pe stradă. Regii, împăraţii, faraonii, dictatorii îşi iau cu forţa puterea de la restul cetăţenilor cu ajutorul unui concurs de împrejurări şi a acelor oameni care îi slujesc. Astfel ei sunt în stare de orice pentru a-şi păstra acest statut. Că unii cetăţeni acceptă să treacă cu vederea aceste molime morale asta se datorează interesului lor egoist şi obturat. Însă este clar faptul că monarhul feudal are nevoie de sclavi şi va face orice pentru a-şi păstra astfel de maşini vii în stare de productivitate. Orice încercare de cerere de drepturi umane aşa cum le cunoaştem astăzi este stăvilită rapid deoarece atentează la profitul său.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu